Istorie • Artă • Sociologie – eseuri sociologice –

Istorie • Artă • Sociologie – eseuri sociologice –
ISBN: 978-973-30-2386-9
Anul publicării: 2008
Ediția: I
Pagini: 192
Format: 13 X 20
Categoria: Istorie
Preț: 26,97 lei
Disponibilitate: stoc indisponibil

Alertă stoc

?
Completați adresa dumneavoastră de e-mail
*
?
Codul de siguranță, necesar pentru a face distincție între oameni și programele informatice automate care răspândesc spam

DESCRIERE

Eseul sociologic
Cartea d-lui Eugen Blaga relansează eseul sociologic într-o prestigioasă tradiţie românească şi europeană. Marcel Mauss şi-a intitulat una dintre lucrările sale Eseu asupra darului, iar acest studiu este unul dintre cele mai longevive din toată opera marelui sociolog francez. La noi, eseul a fost inaugurat de o scriere celebră care îmbină istoria cu estetica, sociologia cu antropologia, cu arheologia şi cu etnologia etc. Eseul nu este lipsit nici de metodă şi nici de rigoare, doar că acestea sunt fundalul întregului demers. Ceea ce se vede este eleganţa şi sensibilitatea. Citind eseul sociologic dedicat satului Căciulaţi, de pildă, te-ai fi putut întreba: ce poate adăuga încă un studiu la cele deja scrise despre acest sat de veche reşedinţă domnească? Istoricul a spus cam tot, etnograful nu mai are ce adăuga la un sat care se topeşte ca toate cele evanescente ale lumii. Ceea ce rămâne după ce lumea veche se duce sunt doar case, amestecuri omeneşti incerte ca formulă etnosocială, formule mentale subminate şi ele definitiv de o nouă teroare a istoriei, care a lovit satul întotdeauna între cele dintâi. Tocmai acestea sunt de spus: teroarea istoriei loveşte mereu fragila comunitate de săteni uitaţi de toţi şi din toate părţile, mereu acolo şi mereu singuri, mereu loviţi şi mereu triumfători, când toate par a le fi potrivnice şi toate par să cadă lovite de paraziţii spirituali ai vremurilor mai noi ori mai vechi. Eugen Blaga ştie să caute esenţialul în drama colectivităţilor omeneşti, dar mai ales vădeşte o aleasă artă a trăirii. Arareori se verifică aşa de direct importanţa poeticii textului de sociologie ca în aceste eseuri sociologice ale lui Eugen Blaga. Sociologul satului Căciulaţi are acces la culorile elegiace ale unei sociologii baroce. Căciulaţii eseului său par loviţi de orologiul timpului în aceeaşi tonalitate şi după aceleaşi ritmuri ca şi Veneţia lui Eminescu. „... cu glasul de sibile// San Marc sinistru miezul nopţii bate// cu sunet lin în clipe cadenţate:// nu-nvie morţii, e-n zadar copile!”. „Perioada de înflorire, de glorie, a acestui sat a trecut de foarte multă vreme”, ne spune în tonalitate catabasică sociologul Căciulaţilor de azi... Din enunţul acesta de elegie, profesorul E. Blaga face startul şi ipoteza eseului său de sociologia unei aşezări care-a fost pe rând: „reşedinţă domnească în vremea primului domn pământean Alexandru Ghica”; „comună ce includea mai multe cătune, printre care şi cătunul Moara Seacă, devenită mai târziu Moara Vlăsiei”; sat de pe listă, căci fusese menit unui proces de strămutare forţată şi, deci, de ştergere de pe hartă de către regimul comunist, spre a fi astăzi „satul din idee”, satul din eseul profesorului Blaga. Dacă voieşte cineva să afle secrete tulburătoare într-un sat de sub măgurile imaginarului Codru al Vlăsiei, să citească în linişte „Căciulaţii” sociologului Eugen Blaga. Şi tot aşa, în aceeaşi tonalitate, cu aceleaşi culori din tablourile lui Caravaggio, sunt scrise şi eseurile sociologice Palatul prezidenţial şi Muzeul Naţional Cotroceni, Galeria Galateca, Muzeul Colecţiilor de Artă, Gheorghe Zamfir, Casa Romanescu şi mediul academic, Mănăstirea Căldăruşani, aşezământ de cultură în Codrii Vlăsiei, bijuterii ale unui gen care, iată, renaşte sub pana maestră a profesorului bucureştean, Eugen Blaga, mijlocind acelaşi tip de bucurie simplă pe care perioada marilor sisteme încă o procură cititorului. Spre o atare bucurie simplă suntem îndrumaţi de toate marile opere sociologice şi etnologice ale perioadei interbelice. E suficient să ne amintim de scrierile de sociologie rurală ale lui Mircea Vulcănescu ori de studiile lui Ernest Bernea, sau Nichifor Crainic, sau H H Stahl, ca să memorăm un mod de a scrie şi de a face sociologie: simplu şi maestuos, elegant şi sensibil, discret
şi somptuos etc. Hotărât lucru: profesorul Eugen Blaga ne reaminteşte că în sufletul unui sociolog se dezmiardă un artist, un inginer şi un monah. Toţi trei într-o singură formulă de simţire şi cugetare spre triumful frumosului şi al bucuriilor simple.

Prof. univ. dr. Ilie Bădescu
Directorul Institutului de Sociologie
al Academiei Române

REVIEW-URI

Scrie un review și spune-ne opinia ta despre acest produs scrie un review
Created in 0.0654 sec