AVANT-GARDE AND REPRESENTATIONS OF COMMUNISM IN HUNGARIAN LITERATURE FROM ROMANIA

Autorul cărţii, lector universitar al Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca a participat la numeroase simpozioane şi conferinţe internaţionale prezentând aspecte ale literaturii maghiare din România ţinând cont de perspectiva unui public mai puţin familiarizat cu evoluţia acestei literaturi minoritare. Prin diferite studii de caz, aceste studii discutau probleme care depăşesc aria restrânsă a culturii maghiare din România, integrându-se într-un context la care diferitele culturi central-est-europene se pot raporta uşor la rândul lor, principalele teme ale autorului fiind avangarda literară şi studiul comunismului în domeniul culturii. Scriitorii şi istoria intelectuală sunt discutate aici ţinând cont de contextul românesc, maghiar şi european în general. Adunate într-un volum, aceste texte arată schimbările culturii maghiare din România prin raportarea acesteia la contextul istoric: din perioada interbelică sunt discutate opere progresive care căutau intens posibilităţile integrării în cultura europeană a momentului, iar din perioada de după 1945, autorul analizează tipuri de fenomene şi opere literare care au o logică asemănătoare cu cele din alte ţări ale blocului comunist. Ca să aibă un posibil impact în cultura română, maghiară, dar şi cea europeană în general, volumul păstrează varianta originală, engleză a articolelor, oferind totodată mai multe detalii despre unele fenomene care pot fi importante în mod deosebit pentru publicul din România.
După o analiză mai generală asupra fenomenului culturii minoritare, pornind pe urmele teoreticienilor Gilles Deleuze şi Felix Guattari, volumul cuprinde studii despre avangarda literară maghiară din România (tema tezei de doctorat al autorului, susţinut în 2004). Acest curent al literaturii maghiare din România, deşi marginalizat la vremea respectivă, a produs în perioda interbelică fenomene şi opere interesante. Este interesant studiul de caz al poetului de origine germană Robert Reiter, care a devenit poet avangardist maghiar, ca după 1926 să se afirme ca scriitor german din România, sub pseudonimul Franz Liebhard. Exemplul lui Reiter oferă date concrete despre cum poate fi efectuată trecerea dincolo de limitele unei singure culturi în cazul unei singure persoane. Opera prozatorului şi pictorului avangardist Gyorgy Szânto este interesant mai ales din perspectiva intermedialităţii: concepţia sa de Gesamtkunstwerk, în care opera literară, muzica, pictura, teatrul se îmbină, se regăseşte în romanele sale, dar şi în revista arădeană, editată de el, intitulată „Periszkop". Sunt de remarcat şi contactele artiştilor avangardişti români şi maghiari, avangarda fiind prin excelenţă un fenomen internaţional şi intercultural. După cel de-al doilea război mondial, scriitorii maghiari din România au adoptat strategii de o largă varietate încercând să se confrunte cu logica regimului comunist într-o situaţie de minoritar. Studiile urmăresc direcţia carierelor de intelectual prin cazuri concrete. Setul de reguli şi aşteptări ale regimului comunist din România a avut schimbări importante de-a lungul deceniilor de după 1945, fără a fi o structură monolitică, omogenă. Ca atare, posibilităţile de raportare la aceste reguli a cunoscut multe schimbări şi din partea intelectualilor maghiari din România în diferitele contexte istorice

RECENZII

Spune-ne opinia ta despre acest produs!

scrie o recenzie